"Opreşte trecerea! Ştiu că unde nu e moarte, nu e nici iubire - şi totuşi, Te rog: Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea."

sâmbătă, 6 martie 2010

Ieri, azi, mâine

Tot ce cuprind este tăcere,
Tot ce ating este plăcere,
Tot ce văd este durere,
Tot ce cred e o părere?

Fiecare minut e o binecuvântare,
Fiecare suflet e o lumânare,
Fiecare viaţă e plină de cântare,
Fiecare clipă se pierde în uitare?

Orice bucurie se naşte din uimire,
Orice gând devine amintire,
Orice reuşită precedă o sclipire,
Orice fiinţă primeşte mântuire?

Ieri a fost un vis.
Ieri am stat închis.
Ieri era să zbor.
Ieri era să mor.

Azi sunt implinit.
Azi am reuşit.
Azi am prins curaj.
Azi ies din miraj.

Mâine o să sper.
Mâine o sa zbier.
Mâine o să cred.
Mâine n-o să pierd!

Orice se naşte din iubire…?
A fost ieri,
Trăieşte azi,
Dar mâine e dezamăgire…

2 comentarii:

  1. ok. imi place. singu lucru pe care nu il inteleg e: de ce te raportezi la altceva... de ce eul tau liric e masculin? la partea asta, poezia nu e verosimila.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eul liric nu se confundă cu poetul…între persoana concretă, empirică, a poetului și aceea vorbitoare din text nu există o identitate obligatorie.
    Alături de o lirică personală mai există "o lirică mascată și o lirică a rolurilor"(Tudor Vianu), dar pentru că nu sunt poetă, în aceaste versuri e vocea mea prin “el”(muza)

    RăspundețiȘtergere