Totul ia sfârşit,
Într-un vagon prăfuit.
Rămâne doar amintirea
Şi-n suflete nemărginirea.
Şi de va fi să se-mplinească,
N-aş vrea să-mi pară rău.
Desăvârşirea n-o să-mi risipească,
Nici dorul şi nici chipul tău.
Când presupunerile se materializează,
Gândurile se maturizează
Şi tot ce-am construit în vis,
Trăiesc azi în Paradis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu